| Modelul SPMS de Educație Deschisă   Știinta serviciilor reprezintă studierea serviciilor din perspectiva sistemică, sisteme ce
              reprezinta sisteme dinamice de configurare, interacționare și partajare a resurselor
              (personal, tehnologie, organizații si informație) pentru a obține co-valoare.
              Cele patru categorii de resurse sunt importante deoarece includ:
               
               Resurse cu drepturi (oameni și organizații) Resurse proprietare (tehnologie și informație partajată) Entități fizice (oameni și tehnologie) Entități structurate social ( organizații și informație partajată).  Sunt multe discipline ce acumulează cunoștinte relevante pentru a înțelege serviciile din
              perspectiva sistemică, fiecare disciplină focalizând asupra diferitelor aspecte ale sistemului
              în ansamblu: legislație, economie, teoria organizațiilor, marketing, cercetări operaționale,
              inginerie industrială, știința calculatoarelor, arhitecturi orientate spre servicii, servicii web,
              sisteme multiagent, teoria jocurilor și proiectarea mecanismelor, managementul sistemelor
              informaționale, stategii de afaceri sau știinte cognitive.
              Pentru a forma un sistem pe piață avem nevoie de specialiști în dinamica organizației
              (factori umani), proiectarea afacerii (factori economici și de management) și proiectarea
              tehnologiei și implementare (factori de inginerie).
               Exemple de servicii:
               
               IT outsoursing (proiectarea, dezvoltarea sau utilizarea de sisteme informatice în afara organizației) - Presupune funcționarea și mentenanța sistemelor informatice
                utilizate de un utilizator (organizație, factor uman) externalizată pentru a îmbunătăți
                eficiența prin reducerea costurilor, utilizarea abilităților, experienței și competențelor
                concentrate.  Externalizarea poate fi folosită pentru multe domenii de afaceri cum ar fi: finanțele,
              juridicul, organizarea și funcționarea afacerilor, IT, resurse umane. În toate aceste cazuri
              este nevoie de informație structurată pentru a fi contractată, inclusiv metrici ce vor fi
              monitorizate și verificate.
               Problemele de rezolvat în externalizări pot fi considerate următoarele:
               
               Modul în care clientul și provider-ul trebuie să interacționeze pentru a împărți
                informația și riscul afacerii;  Modalitatea în care competențele factorului uman, ale organizației și tehnologiei
                sunt utilizate împreună pentru a crea plus valoare sistemului;  Măsura în care imbunătățirile posibile și inovațiile sunt critice în externalizare, ca și
                valori dependente de eficienta și abilitatea de a manageria sistemul de servicii
                eficient.  Entitățile din sistemele de servicii partajează competențe cel puțin în 4 dimensiuni:
               
               InformațiiMuncăRiscBunuri / Resurse Sistemele de servicii pot fi clasificate în funcție de dimensiunea partajată ce domină 
              funcționarea respectivului serviciu cu următoarele exemple: 
              Partajarea informațiilor domină domeniul consultanței în afaceri; Partajarea muncii domină domeniul externalizării/ outsourcing Partajarea riscului domină domeniul asigurărilor Partajarea bunurilor domină domeniul închirierilor  De fapt toate cele 4 dimensiuni sunt prezente în anumite procente în aproape toate 
              serviciile, iar cheia înțelegerii naturii acestor partajări este legată de distribuirea 
              competențelor între entități și valoarea serviciilor ce conectează entitățile.               De exemplu valoarea serviciilor, în outsourcing, asigurate de provider este alcatuită din
              cunoștințe, echipament și personal, ce asigură efectuarea muncii mai ieftin decât  ar
              putea clientul să o facă singur. În acest caz este evident avantajul clientului de a împarți munca
              cu providerul pentru a diminua costurile, dar contractele de externalizare nu reglementează
              doar avantajele ci și riscul pe care cele doua entități implicate în contract îl partajează.
              Însumând și simplificând, serviciul reprezintă aplicarea competențelor în beneficiul altora. Știința serviciilor (SS) își propune să clasifice și să explice diferite tipuri de sisteme de
              servicii existente precum și să identifice modul în care aceste sisteme interacționează și evoluează
              pentru a crea co-valoare.
              Un concept introdus pentru a detalia știința serviciilor este Știinta, Managementulul și
              Proiectarea Serviciilor (SMPS) sau Service Science, Management and Engineering
              (SSME). SMPS poate fi considerat un domeniu interdisciplinar care permite inginerilor,
              economiștilor și managerilor să interacționeze și să coopereze pentru a realiza analiza,
              construcția, managementul și operarea sistemelor dinamice complexe – sistemele de
              servicii.
              SSME poate fi considerata o disciplina, sau în sensul mai larg un domeniu, ce reunește
              înțelegerea științifică, principiile inginerești și practicile manageriale pentru a proiecta, crea
              și livra sisteme de servicii.
              Din punct de vedere al implicațiilor academice știința serviciilor poate fi abordată din punct
              de vedere al calificărilor necesare pe piața muncii, competențelor necesare a fi create la
              nivel educațional (licență, master, formare continuă) sau prin programe de cercetare. În întreaga lume, piața serviciilor la nivel global este într-o continuă dezvoltare. Mutațiile 
              din ultimele decenii au dus la concentrarea atenției asupra sferei serviciilor și asupra 
              pregătirii viitoarei forțe de muncă în această direcție. Demersurile de a comasa toate 
              implicațiile sferei serviciilor într-o singură știință au dus la conturarea termenului ,,Știinta, 
              managementul si proiectarea serviciilor” (SMPS). Adaptarea la cerințele pieței s-a facut
              și la nivel educațional, facultățile modificând planurile de învățământ pentru a le oferi
              studenților o arie cât mai largă de cunoștințe. În paralel, s-au construit comunități
              specializate în domeniu (de exemplu rețeaua SSMEnetUK de cercetători interesați în
              SSME http://www.ssmenetuk.org ), centre de cercetare (de exemplu, Karlstad Service
              Research Center http://www.ctf.kau.se sau University of Glasgow, Service Innovation
              Research Center http://www.thesrii.org), au avut loc conferințe si au fost implicați
              parteneri din mediul de afaceri (de exemplu, IBM). SSME este un domeniu interdisciplinar, utilitatea sa regăsindu-se în științe sociale,
              economie, domeniul afacerilor, IT etc.. În acest sens, programele educaționale pot fi
              diferite, în funcție de subspecializarea în cauză.
              Se dorește în prezent dezvoltarea cât mai multor programe SPMS în cadrul facultăților,
              subliniindu-se necesitatea de a crea un format de sine stătător, în contrast cu disiparea
              anumitor materii legate de SPMS în cadrul planurilor de învățământ, de-a lungul anilor.
              Programul Strategic pentru Promovarea Inovării în Servicii prin Educație Deschisă,
              Continuă (INSEED) are ca principal scop crearea unor programe de master SPMS în
              România. Ca linie indispensabilă de acțiune, se solicită o comparare a unor programe de
              acest fel existente în Europa pentru ca, în viitor, această comparație să servească drept
              bază pentru crearea unui plan de învățământ focalizat pe SPMS în cadrul instituțiilor de
              învățământ superior din România.   Înapoi |